Roșia Montană, România
Carieră Cetate
Roșia Montană, România
Cariera
Roșia Montană, România
Panoramă de pe Dealurile Cetății
Roșia Montană, România
Panoramă de pe Dealurile Cetății

Vom cunoaște oare vreodată când a început “totul” aici, în Carpaţii Româneşti?

 

image001 image003 image005

 

"Dintr-o informaţie păstrată din opera medicului personal al împăratului Traian (este vorba de Criton) aflăm că după cucerirea Daciei, romanii au luat din capitala Daciei preromane, de la Sarmizegetusa, o mare cantitate de aur şi o cantitate dublă de argint. Diverşi cercetători au pus la îndoială cifrele avansate de cercetătorul antic, alţii nu s-au îndoit că ele ar corespunde realităţii, însă ceea ce se poate observa din punct de vedere arheologic indiferent de cifre, este faptul că pe teritoriul Daciei, de la Burebista la Decebal, au fost descoperite foarte puţine obiecte de aur şi de argint. Acest fapt argumentează existenţa unui monopol al exploatării metalelor preţioase în Dacia, un monopol controlat de regii de la Sarmizegetusa. Cum putea funcţiona un astfel de monopol. Probabil printr-o serie de interdicţii religioase, prin tabuuri, aşa cum se întâmpla de pildă în Galia unde, Strabon ne informează că aurul tectosagilor era ţinut în sanctuare şi în dumbrăvi sacre şi nimeni nu se atingea de acesta." (Aurel Rustoiu - istoric)

Probabil că aşa a apărut şi s-au păstrat până în zilele noastre, la toate populaţiile din Carpaţii Româneşti, dar mai ales aici în zona sanctuarelor din Munţii Orăştiei, poveştile despre comorile jurate şi ascunse sub pământ ori prin codrii seculari, precum  mitul „aurului blestemat” păzit de „şarpele” care îi va pedepsi cu muşcătura lui pe toţi cei nesăbuiţi care vor îndrăzni să-l scoată vreodată de acolo, de unde l-au ascuns dacii cei nemuritori ce-l venerau pe Zalmoxis...

 

image007 image009 image011

 

Chiar dacă este greu de spus când şi unde a început goana după aur (Au), metalul nobil care a însoţit îndeaproape şi a marcat profund nu doar destinul populaţiilor de aici din Carpaţii româneşti, ci întreaga evoluţie a civilizaţiei umane, un lucru este cert. El continuă şi în prezent să fascineze, să modeleze destine şi să nască poveşti. Dar ştim oare totul despre acest nobil metal?

AURUL (Au)

 

Nume, Simbol, Număr atomicAur, Au, 79
Serie chimică Metal tranzițional
Grupă, Perioadă, Bloc 1,6,d
Aspect galben auriu
Masă atomică 196,966569 uam
Configurație electronică [Xe] 4f14 5d10 6s1
e- pe nivel de energie 2, 8, 18, 32, 18, 1

 

Tabelul Periodic Al Elementelor

Din clasa elementelor native, aurul (Au), alături de platină (Pt), paladiu (Pd), iridiu (Ir), rhodiu (Rh), osmiu (Os) şi rhuteniu (Ru), face parte din categoria metalelor nobile denumite aşa deoarece sunt rezistente la coroziune şi îşi păstrează culoarea metalică strălucitoare.

Împreună cu aurul din zăcămintele primare, deseori apare Argintul (Ag) care, deşi nu face parte din această categorie a metalelor nobile, este inclus în grupa metalelor preţioase şi utilizat cu succes în producerea lipiturilor şi aliajelor nobile.

În stare pură Aurul (Au) are o culoare galben-intens şi un luciu metalic puternic şi este cel mai ductil şi maleabil dintre metale putând fi laminat în foiţe cu o grosime de până la 0,6 microni.

Proprietăţi fizico-mecanice:

  • sistemul de cristalizare: Cubic cu Feţe Centrate
  • densitatea: 18,269 kg/cm3
  • căldura specifică: cp = 23,69 + 12,23.10-4 T.Kcal/at.grad
  • coeficientul de dilatare termică: a = 45.10-6 / K
  • temperatura de topire: 1063,9oC
  • temperatura de fierbere: 2710oC
  • tensiunea superficială la temperatura de topire este 1128 dyne/cm
  • rezistivitatea electrică este redusă: r = 2,19 mWcm

Proprietăți chimice și electrochimice:

  • nu se oxidează în atmosfera de oxigen, halogeni uscaţi, fosfor şi sulf
  • nu se dizolvă în soluţii de acizi diluate sau concentrate (HCl, H2SO4, HNO3)
  • se poate dizolva într-un amestec de acid azotic şi clorhidric (apa regală), când formează AuCl3
  • poate fi purificat prin rafinare, până la un grad foarte înalt de puritate (99,9999% Au)
  • puritatea aurului comercial se exprimă în carate (k) sau în „fineţe”.

Aurul metalic de puritate comercială ridicată are slabe proprietăţi mecanice, motiv pentru care în majoritatea aplicaţiilor tehnice şi medicale se utilizează aliaje pe bază de aur.

Compoziţii de aur exprimate în carate, procente şi fineţe

Caratajul [k]

Cantitatea de aur conținută [x/24]

Greutatea procentuală a aurului [%]

Finețe
PărțiFracții
 24 24/24 100,0 1000,00 1,000
22 22/24  91,7  916,66  0,916
 20 20/24 83,3  833,33  0,833
 18 18/24  75,0  750,00  0,750
 16  16/24  66,7  666,66  0,666
 14  14/24  58,3  583,33  0,583

Aliajele aurului cu alte elemente capătă proprietăți noi care le fac utilizabile în domenii dintre cele mai diverse. Așa zisele aliaje nobile (Au–Ag–Pt=electrum, Au–Cu–Ag–Pd) și cele seminobile (Au–Ag–Pd–In) sunt frecvent folosite în tehnica dentară. Prezența, alături de aur, a unor elemente chimice conferă acestuia culori variate: galben (Ag-Cu roșu), roșcat (Cu), gri (Ni-Cu-Zn), verde (Ag fin).