Amprenta aurului din Apuseni... Polul Telurului

Dar asta nu este singura ciudăţenie din această regiune a Metaliferilor. Aurul şi argintul au o “afinitate” pentru telur cu care, atunci când acesta există în soluţiile hidrotermale, formează telururile, compuşi, extrem de rari pe glob, şi care apar în Europa doar aici în Munţii Metaliferi, la Săcărâmb Certej, aidoma unei amprente a metalului din această regiune.

Telurul este, în opinia profesorului Gheorghe Popescu: „...nu doar interesant ci şi definitoriu pentru că el a fost descoperit ca element chimic pe la sfârşitul secolului al XVIII-le de Max von Richtenstein la Faţa Băii, lângă Stănija, la Nord Vest de Zlatna. Cam toate zăcămintele aurifere din Munţii Metaliferi, au, sau indică prezenţa mineralelor cu telur, între care celebre sunt telururile aurifere (sylvanit, nagyagit, krennerit, petzit, etc.). În Munţii Metaliferi s-au descoperit cam jumătate din telururile cunoscute ca şi minerale în toată lumea”.

Iar surprizele continuă să apară...

Telurul a fost descoperit în anul 1782 în Transilvania, de către Franz-Joseph Muller von Reichenstein (1740/1742?-1825/1826?), mineralog austriac care a lucrat în administrația minelor din Transilvania. Von Reichenstein a observat că anumite eșantioane de aur de la Zlatna conțin ceva special, considerat până atunci antimoniu. Continuând cercetările, a descoperit greutatea specifică și chiar mirosul aparte pe care metalul îl degaja când era încălzit, dar nu a putut să îl izoleze de restul elementelor, numindu-l simbolic metallum problematicum sau aurum paradoxium.

 Martin Heinrich Klaproth (1743-1817), chimist german, a reușit să izoleze și să stabilească caracteristicile telurului, dându-i numele după cuvântul lat. tellus (pământ).

 

 

Într-o lucrare recentă, George Dincă şi Gheorghe Popescu, de la Facultatera de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii din Bucureşti, anunţă descoperirea unor minerale noi din aceeaşi familie a sulfosărurilor, care se alătură celor peste 100 de specii de minerale descrise până acum în cadrul zăcământului de Au, Ag şi Te de la Săcărâmb (vezi lucrarea New sulfosalts associations from Săcărâmb Au – Ag – Te ore deposit, preliminary data)

Iată de ce Munţii Metaliferi sunt un veritabil pol al telurului, poate mai mult decât al aurului.

image057 image059

După cum susţine geologul Gheorghe Udubaşa – membru corespondent al Academiei Române: „Cel mai mare zăcământ de telur din lume se află la noi în ţară, s-a aflat mai corect, pentru că în prezent este complet epuizat, zăcământul de la Săcărâmb unde s-a făcut aprecierea că pe lângă aur, cca 80 de tone de aur extrase în timpurile recente, s-ar fi extras şi cca 60 de tone de telur. Din păcate, dacă ştim pe unde se află aurul în momentul de faţă, nu putem spune foarte mult care este soarta telurului. El a fost exploatat, a fost valorificat sau nu, asta este o altă problemă la care nu prea se poate răspunde cu exactitate. E interesant că în 1896 la Schemnitz, în actuala Slovacie, a fost bătută o medalie de telur dedicată aniversării a 1000 de ani de la înfiinţarea statului Ungar”.